Gri….murdar si plin de roz

Imi place floare de bumbac/Si din dorinta mea umila/Ne-am transformat in vata hidrofila ;  niste versuri de la AB4, o trupa   ok de alternativ.  E misto sa stai la periferie, nu cred ca mi-ar placea sa stau undeva in centru unde toata lumea e imbracata la costum si are cate 7 hands-freeuri la gat, la fel de misto e sa mergi cu maxi-taxi la ore de varf, la fel de misto e noroiul de la depoul tramvaiului, sunt niste mici diferente care dau specialul acestui loc intitulat sugestiv ‘periferie’. Foarte simplu ne putem regasi in operele lui Caragiale, sau de ce nu in ale lui Arghezi, facand o metafora la periferie este unul din putinele locuri unde intalnesti ‘oameni mucegaiti’ si nu o scriu ca pe o jignire ci pur si simplu asa mi se par oamenii care stau si asteapta la rata, maxi-taxi, la ocazie………mucegaiti de timp, de vreme, de munca, de munca, de munca, de rutina de zi cu zi, de vacantele mult asteptate si niciodata sosite, de mersul la tara sa culeaga via, sa taie porcu, sa aduca gaina, de sprituri la bodega din carton, unde servesc si mici de-ti lasa gura apa insa numai mirosul si diparitia pe zi ce trece a cainilor aciuti la depou iti spune sa te lipsesti si de data asta, si sa iei poate o bere in graba pana vine maxi, sau de ce nu daca e zi de leafa sa iei chiar un coniac pe care il poti bea linistit pe scaunul din spate ca nu zice nimeni nimic, sa te lauzi colegilor de servici, (sau ocna pt ca toti sunt zilieri si muncesc ca niste sclavi) cu ce nokia 3210 in carcasa de n95 ti-ai tras cu numai 30 de lei, va spun  daca ar fi sa ii aduc pe straini aici si sa vada conditiile de munca, de transport, de imbracaminte vor zice k e un film  vechi despre comunism……..DAR,  mai sunt si cele de sex feminin  intot deauna cu geanta de vinilin si punga, intotdeauna cu batic sau palarie, intotdeaua cu haine lunga de piele luata de la targ unde s-a tocmit si  a scos-o cu 20 de lei mai putin fata de pretul ei, intotdeauna cu noroi pe pantofi, si cativa stropi pe pantaloni, insa ce am uitat……………… cum se face ca in mirifica lor garderoba exista intotdeauna un element roz care da fantezie, asortat total aiurea pus fix ca in cur(ooops), insa la vederea lui imi urca tensiunea, inca un lucru am mai observat toate femeile muncitoare la fabrica (rostar, apaca, plastidrum, etc) au telefoane in husa de piele cumparata din targ ca sa le protejeze……….

Deci perfieria, marginea Capitalei, departe de traficul aglomerat din centru, departe de firmele de prestigiu traiesc ei oameni din clasa de mijloc sau chiar din clasa de jos, cu problemele lor, cu viata lor, cu spritul lor care nu este in nici un caz Chivas Regal, in cel mai bun caz e o tamaioasa romaneasca la 3 lei kilu de la vinarie facut cu sifon, ei au mileuri, au goblenuri, au carpete pe perete, au ceas cu icoana, au icoana cu lumini, au candela cu curent, au calendarul chinezesc, se uita pe acasa si pe kanal d, se mai cearta, cheama politia, se mai bat……………insa viata lor e  gri muradar si plina de roz bombon……………………..Manca-v-as Palaria aia cu Mot Roz Tanti………….bleach